Adesea mi se întâmplă când discut cu cineva și ajungem la subiectul cărți, să primesc un răspuns trist și nostalgic, ca persoanele în vârstă care încă zic că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu.
Răspunsul pe care-l primesc este mereu unul asemănător: Da, mă, dar acum nu mai citește nimeni. sau În ziua de azi nimeni nu mai citește. Mai grav este când și tinerii sunt de acord.
În mediul online, situația este asemănătoare. Când cineva vorbește despre subiectul interzis cărți se apucă cineva să-i zică: Eh, în ziua de azi nimeni nu mai citește.
Ok, ok! Am înțeles, nimeni nu mai citește. Dar am și eu o curiozitate, dacă în ziua de azi nu se mai citește, în ziua de ieri se citea?
Cum să mă exprim. Nu știu, poate n-am aprins eu TV-ul când cartea a fost subiect național și de la primul jurnal de știri, un prezentator cu zâmbetul pe buze spunea: Priviți top 10 cărți citite doar în această săptămână în România. Rămâneți aproape! Urmează noi recomandări. Atunci toată lumea stătea lipită de televizor ca nu cumva să rateze un titlu de carte nouă. Jurnaliștii în magazine, nu întrebau oamenii ce părere au despre scumpirea roșiilor în acest sezon. Nu, toată lumea era îngrămădită la raionul de cărți. Un răspuns de la o persoană întâmplătoare era ceva de genul: Astăzi am cumpărat cinci cărți pentru fiecare membru al familiei. Abia așteptăm să citim și să descoperim noi povești, care ne vor ajuta să avem o viață mai bună!
La ieșirea din biblioteci, oamenii erau huiduiți de un grup restrâns. Pancartele lor cu textul mare atrăgeau atenția. Salvați planeta! Oamenii citesc prea mult, nu mai avem copaci.
Nu? cum adică nu… Vrei să spui că perioada asta n-a existat niciodată?
Ok… să mă gândesc. Poate că a existat mai demult. Poate câ înainte oamenii duceau cadouri regilor cărți și nu lucruri prețioase sau fructe exotice. Sau oamenii de rând când se strângeau în piață dimineața cu noroiul trecut de glezne, aveau sub braț un exemplar din Phaidros de Platon și aveau o privire aristocrată.
După expresia ta facială, îmi dau seama că nu ești de acord cu mine.
Bine, să mai tragem puțin de manivela timpului. Poate că aceasta perioadă glorioasă s-a petrecut în misticul Egipt antic! Atunci, papirusule abia ieșite din mâinile scribilor pricepuți, erau comercializate și negustorii, cu ajutorul cămilelor, străbăteau desertul. Pentru că oamenii aveau nevoie de informație ca de apă.
Nu am nimerit-o nici de data asta? Eh, eu am încercat! Spune-mi tu, te rog, într-un comentariu, când a fost perioada asta când se citeau multe cărți. Poate că eu nu am reușit să mă documentez destul de bine.
Se mai citește în ziua de azi?
Eu zic că da. Și-am să-ți spun de ce.
Era internetului a venit ca o explozie de informație și ne-a făcut să percepem comunicarea într-un mod diferit. Modul în care asimilăm informația se schimbă. Dar să revenim la citit! Poate că nu se citește și scrie în modul tradițional în care vedem lucrurile.
Dar se scrie! Poate că nu ce vrem noi, dar la baza acestui fapt, se scrie! Gândește-te doar zilnic, câte mesaje se scriu și citesc pe rețelele de socializare. Posibil să nu fii de acord cu mine, dar eu consider că e și asta ceva. Poate că scriem uneori mesaje simple către prieteni, dar făcând asta zilnic, eu zic, câteva rotițe tot se învârt în căpățâna noastră. Ne dezvoltăm vocabularul, cu timpul căpătăm o atenție sporită asupra detaliilor. Știi tu, să începi o propoziție cu literă mare, chestii de-astea. Să nu mai zic de ziare online, bloguri, platforme și milioane de site-uri unde poți afla câte o informație interesantă.
Nu am o statistică exactă sau documentare în acest sens, dar este posibil ca logic, să am dreptate. Și dacă e corect ce spun, atunci, în momentul actual în era noastră, se citește și scrie cel mai mult comparativ cu oricare altă perioadă a acestei planete. Cum citim și scriem acum, n-am făcut-o niciodată!
Am să închei aceste rânduri cu un citat celebru la care merită să te gândești!
1 comentariu
C. Bianca · august 1, 2017 la 5:40 pm
Foarte originala idea si viziunea pe care ai expus-o asupra unei vorbe care s-a transmis de cateva generatii incoace si care este astazi spusa fara a fi gandita. Sunt pe deplin de acord cu tine. Inca o data simt ca m-au luminat cuvintele tale, multumesc!
Sper sa postezi din nou curand fiinda mor de curiozitate sa aflu inca o frantura din gandurile tale! 🙂